duminică, 24 iunie 2012

Noiembrie 2009 EVZ - Directorul CURS: Lui Oprescu i-a lipsit maşinăria de vot

Interviu realizat de Mircea Marian

Cătălin Stoica spune că nu se poate anticipa ce efect va avea asupra alegătorilor ultima săptămână de campanie.

Mai poate Crin Antonescu să recupereze handicapul de 12% dintre el şi Mircea Geoană?
Zilele care au rămas până la încheierea campaniei electorale pot influenţa atât simpatiile de vot, cât mai ales rata de participare. Să vă dau un exemplu: sondajul pentru „Evenimentul zilei” s-a încheiat înainte de dezbaterea de la Cluj dintre Băsescu şi Antonescu. Nu am putut, aşadar, surprinde efectele acesteia, în cazul în care efectele ar fi semnificative. Mai mult, după cum aţi observat, în fiecare zi apar noi „dezvaluiri” şi „acuze” la adresă principalilor candidaţi.
Nu ştim încă ce efecte au astfel de subiecte asupra simpatiilor de vot şi asupra mobilizării la vot. În calitate de cetăţean, eu sunt mult mai îngrijorat de chestiunea secţiilor de vot speciale, de numărul estimat de buletine de vot cerut de instituţiile prefectului pentru secţiile de vot speciale, 1.249.992, şi de numărul de buletine de vot tipărite pentru românii de peste graniţe, 600.000, în condiţiile în care la alegerile anterioare au votat mult mai puţini dintre aceştia.
Este absolut regretabil ca, după 20 de ani de la primele alegeri libere, să mai planeze suspiciuni de fraudare a alegerilor.

Credeţi că o confruntare, cum a fost cea de la Cluj, poate produce schimbări majore în intenţiile electoratului?
Problema principală nu este cea a unor schimbări, ci a magnitudinii acestora. Orice dezbatere poate produce răzgândiri şi mutaţii în rândul unor alegători. Important este cât de mulţi sunt aceşti alegători sau, altfel spus, cât de semnificative sunt la nivel naţional astfel de mutaţii. Este greu de spus dacă dezbaterea televizată dintre Antonescu şi Băsescu a avut efecte semnificative. Nu ştiu, bunăoară, care au fost audienţele înregistrate de dezbaterea de la Cluj.
Dincolo de cifrele de audienţă, nu ştiu cine sunt, din punctul de vedere al preferinţelor electorale, telespectatorii care s-au uitat la acea dezbatere. Fără îndoială că la dezbatere s-au uitat cu precădere susţinătorii lui Antonescu şi Băsescu. S-au uitat însă şi cei ai lui Geoană sau Oprescu? Dacă da, câţi dintre aceştia? Pe lângă funcţia de informare, dezbaterile televizate dintre candidaţi au rolul de a întări convingerile votanţilor, de a cristaliza opţiunile nehotărâţilor sau ale celor care nu ar intenţiona să meargă la vot şi de a mobiliza unele categorii de votanţi.
„E posibil ca unii dintre simpatizanţii PSD care l-ar fi votat pe Oprescu să se fi reorientat către Geoană”

Cum vă explicaţi căderea lui Sorin Oprescu?
Explicaţiile ar putea trimite către modul în care Sorin Oprescu a înţeles să-şi facă campania. Aici, principalul handicap l-a constituit lipsa unei maşinării de vot. În absenţa sprijinului organizatoric oferit de un partid mare, poţi câştiga un oraş, două, trei, dar nu poţi câştiga semnificativ la nivel naţional. Este, de asemenea, posibil că, pe măsură ce ne apropiem de momentul alegerilor, unii dintre simpatizanţii PSD care l-ar fi votat pe Oprescu să fi realizat că acesta are totuşi puţine şanse să intre în turul al II-lea şi să se fi reorientat către candidatul partidului, Mircea Geoană.

În turul doi, acest ultim sondaj arată că scorul ar fi 51 la 49 în favoarea lui Geoană, într-o confruntare cu Băsescu. În octombrie, cei doi erau la egalitate.
Întrebările despre turul al II-lea din sondaje realizate înainte de primul tur au un rol orientativ. Unii dintre votanţii candidaţilor care nu s-au calificat în turul al II-lea s-ar putea să nu se mai ducă la vot. În plus, să nu uităm că între cele două tururi de scrutin va mai fi o campanie electorală.
Dacă ar fi să mă ghidez după ce s-a întâmplat în campanie până acum, campania dintre tururi va fi mult mai dură, din nefericire. Campania dintre tururi, ca orice campanie, va avea în primul rând efecte asupra prezenţei la vot şi asupra dinamicii opţiunilor de vot.

Şi, o întrebare cred la fel de riscantă: pe cine favorizează o prezenţă mică la vot, pe cine defavorizează? Se poate face o astfel de estimare?
Bunăoară, o prezenţă de 35% la vot nu spune nimic în sine. Lucrurile trebuie privite altfel. Cine sunt cei care s-au prezentat la vot dintre aceşti 35%? Dacă, bunăoară, majoritari sunt locuitorii din mediul urban, din anumite regiuni ale ţării, atunci avantajaţi sunt candidaţi precum Băsescu şi Geoană. Dacă în cadrul celor 35%, majoritari sunt locuitorii din mediul rural din anumite zone ale ţării, atunci favorizat ar fi Mircea Geoană. Acesta este doar un exemplu menit să ilustreze că, în sine, rata de participare la vot nu poate oferi răspunsuri infailibile la întrebarea dv.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu