vineri, 19 octombrie 2012

Date de sondaj privind stînga şi dreapta în politica romaneasca: o analiză la firul ierbii (Partea a II-a)



Aşa cum am precizat în prima parte a acestui material, folosind date ale unui sondaj de opinie recent (i.e., august-septembrie 2012) analizez preferinţele politice ale alegătorilor din Romania în funcţie de polii ideologici “stînga” şi “dreapta.” (Pentru detalii metodologice referitoare la eşantion, beneficiarul cercetării şi limitele întrebărilor folosite, vezi postarea anterioară.) In această a doua parte, iau în discuţie felul în care se distribuie simpatiile politice ale respondenţilor în funcţie de auto-poziţionarea lor pe scala “stînga” (“0”) – “dreapta” (“10”).
Există cel puţin două modalităţi de a analiza (sumar) aceste chestiuni. O primă modalitate este cea a unei analize bi-variate de tipul unui tabel de contingenţă. O a doua variantă implică calcularea mediei pe scala ideologică de la 0 la 10 pentru simpatizantii principalelor formaţiuni politice.

Tabelul 1 prezintă rezultatele analizei bi-variate (ori, pentru nespecialişti, cu două variabile sau în funcţie de doi factori) a preferinţelor ideologice şi a simpatiilor pentru diverse partide politice. Înainte de a începe, trebuie să fac unele precizări pentru cititorii care nu sunt familiarizaţi cu aspectele tehnice sau de specialitate: 1) In analiza de mai jos, am grupat categoriile scalei 0-10 în “stînga” (0-4), “centru” (5) şi “dreapta” (6-10); datorită numărului mic de cazuri, am grupat în categoria “Alt partid sau alianţă politică” PRM, PC, Noua Republică, PCM, Iniţiativa Civică etc. 2) In Tabelul 1, am pornit de la presupoziţia teoretică potrivit căreia preferinţele ideologice pentru dreapta sau stînga sunt cele care influenţează/determină simpatia pentru un partid politic sau altul. Altfel spus, presupun că o persoană care se declară de stînga va tinde să voteze un partid de stînga; la fel, presupun că o persoană care spune că este mai apropiată de “dreapta” va vota, în consecinţă, un partid de dreapta. Evident, s-ar putea ca sensul cauzării să fie invers şi anume cei ce votează partide de stînga să declare, din acest motiv, că au opţiuni ideologice de stînga. Cu alte cuvinte, la acest punct avem de-a face cu o mai veche dilemă a relaţiei cauzale dintre atitudini şi comportamente: atitudinile determină comportamentele sau comportamentele determină atitudinile? Spre exemplu, cumpărătorul cumpără ceea ce preferă (atitudine -> comportament) sau cumpărătorul preferă ceea ce cumpără (comportament -> atitudine)? Există modalităţi statistice de a verifica sensul cauzării însă nu voi insista aici asupra acestor chestiuni.3) Urmare a presupoziţiei de la punctul anterior, totalul în tabel este pe rind. Procentele din Tabelul 1 se citesc pe rind, astfel: dintre cei ce se declară de stînga, 55% se simt apropiaţi de PSD, 6% de PD-L, 11% de PNL, 1% de UDMR, 5% de PP-DD, 6% de alt partid, 12% nu se simt apropiaţi de nici un partid politic iar 3% dintre cei de stînga nu au răspuns la întrebarea privind simpatiile pentru partide politice. Ultimul rind al tabelului (TOTAL) cuprinde procentele înregistrate la nivelul întregului eşantion pentru întrebarea “Care este partidul politic de care vă simiţiti cel mai apropiat/ă?” (Atenţie: în acest tabel, în categoria alt partid am inclus şi alte partide care fuseseră prezentate separat în graficul din prima postare.)

Tabelul 1. Distribuţia simpatiilor pentru partide politice în funcţie de opţiunile ideologice stînga, centru şi dreapta (Romania 2012; n=1.100)
Auto-plasare pe scala stinga-dreapta
Care este partidul politic de care va simtiti cel mai apropiat/ă?
Total

PSD
 PD-L
 PNL
UDMR
  PP-DD
 Alt partid sau alianta (PC, PRM. NR, PCM etc)
Nu ma simt apropiat de nici un partid politic
Nu raspunde
Stinga
55%
6%
11%
1%
5%
6%
12%
3%
100%
Centru
15%
8%
9%
1%
9%
9%
41%
9%
100%
Dreapta
11%
32%
22%
1%
5%
7%
18%
4%
100%
NS
12%
5%
5%
3%
4%
2%
60%
10%
100%
Total
23%
13%
12%
2%
5%
6%
33%
6%
100%

Principalele constatări: 1) Potrivit testelor statistice pe care le-am efectuat, există o asociere statistic semnificativă între opţiuni ideologice (stînga-dreapta) şi simpatii pentru partide politice. Pentru nespecialişti, “asociere semnificativă sub raport statistic” înseamnă că asocierea dintre opţiuni ideologice şi simpatii politice nu este întîmplătoare ci indică existenţa unei structuri (ori a unei relaţii) consistente între cei doi factori; 2) Precizarea de la punctul 1 este vizibilă bunăoară prin faptul că peste jumătate dintre cei care sunt de stînga (ori 55%) votează PSD (un partid de stînga). La fel, peste jumătate dintre cei care se declară de dreapta (ori 54%) votează două partide de dreapta (PD-L cu 32% si PNL 22%). Acelaşi lucru poate fi observat şi în cazul celor care nu au răspuns la întrebarea privind opţiunile ideologice pe scala stînga-dreapta. Dintre aceştia, 60% susţin că nu se simt apropiaţi de nici un partid politic. 3) Majoritatea relativă a respondenţilor de centru (41%) nu se simt apropiaţi de nici un partid politic – un lucru care poate fi speculat de actualele formaţiuni politice sau, cine ştie, de o viitoare formaţiune politică de centru. Totuşi, PSD tinde să atragă, procentual, cele mai multe simpatii din rîndul “centriştilor,” comparativ cu alte formaţiuni politice (15%). 4) Procentul celor care se declară de “dreapta” dar nu se simt apropiaţi de nici un partid politic (18%) este mai mare decît procentul celor care se declară de stînga dar nu se simt apropiaţi de nici un partid politic (12%).  Teoretic, formaţiunile de dreapta ar avea un spaţiu de creştere mai mare decît formaţiunile politice de stînga; lucrurile sunt însă mult mai complicate decît ar sugera-o această interpretare simplistă.

În Tabelul 2, utilizez cea de a doua modalitate de abordare, prin calcularea mediilor obţinute pe scala stînga-dreapta pentru cei ce se simt apropiaţi de diverse partide politice. (Am eliminat din calcul formaţiunile politice pentru care aveam un număr foarte mic de cazuri; evident, în calcularea mediilor am exclus non-răspunsurile)

Tabelul 2. Valori medii pe scala stînga-dreapta pentru simpatizanţii unor partide politice. (Romania, 2012)
Simpatizanti partide politice
Media pe scala de la 0 la 10
 (0=stînga; 10=dreapta)
Simpatizanti PSD
3.40
Simpatizanti PD-L
6.78
Simpatizanti PNL
5.83
Simpatizanti PP-DD
5.23
Nu ma simt apropiat/ă de nici un partid politic
5.19
Medie pe total
5.09

Şi în acest caz, rezultatele testelor statistice pe care le-am efectuat atestă faptul că există diferenţe semnificative sub raport statistic între mediile calculate pe scala stînga-dreapta pentru simpatizanţii diverselor partide politice luate în discuţie. Ca regulă de citire: cu cît valoarea mediei este mai apropiata de 0, cu atît mai puternică orientarea către stînga. Invers, cu cît valoarea mediei este mai apropiată de 10, cu atît mai puternică orientarea către dreapta. Trebuie să nu uităm că “5” reprezintă mijlocul scalei.

Principalele constatări: 1) Există distincţii clare şi din acest punct de vedere între simpatizanţii partidelor de stînga şi cei ai partidelor de dreapta: media pe scala stinga-dreapta este 3,4 pentru simpatizanţii PSD în vreme ce media pe aceeaşi scală pentru simpatizanţii PD-L este de 6,78 iar pentru simpatizanţii PNL este de 5,83; 2) Pe total (şi nesurprinzător avînd în vedere distribuţia răspunsurilor), media pe scala stînga-dreapta este de 5,09 (undeva la centru); 3) Aparent, simpatizanţii PD-L par a se situa “ mai la dreapta” decît simpatizanţii PNL; 4) Cei susţin că nu sunt apropiaţi de nici un partid politic se situează aproape de centru şi relativ mai aproape de simpatizanţii PPDD din acest punct de vedere.

Aşadar, din datele prezentate anterior, se pare că există o relaţie semnificativă (ori, sa-i spun, consistentă) între definirea în termeni de stînga-dreapta şi simpatii politice. Ca în multe alte situaţii, există şi inconsistenţe între simpatii pentru partide politice şi preferinţe ideologice (stînga-dreapta) şi îi invit pe cititori sa analizeze aceste inconsistenţe.  Voi reveni într-o viitoare postare cu o analiza a modului în care se distribuie opţiunile pentru “stînga” şi pentru “dreapta” în funcţie de o serie de caractersitci socio-demografice precum gen, vîrstă, nivel de şcolaritate, statut ocupaţional (activ/inactiv) şi cu alte interpretări pe marginea acestor date.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu